Traseu: Valea Usturoi - Piatra Soimului - Plestioara
Fiind 1 ianuarie, ne intalnim ceva mai tarziu ca de obicei, la ora 10 la RFN. Eu, Mihai, Luminita si Gabi. O pornim spre Usturoi, cu gandul sa facem Piatra Soimului si Plestioara. Nu ne-am stabilit inainte traseul asa ca am lasat inspiratia de moment sa decida pe unde o vom lua.
Dupa ce ne-am luat apa proaspata de la izvor, am ales sa mergem pe traseul marcat cu punct rosu. Spre surprinderea noastra erau urme proaspete de pasi pe carare, desi aceasta carare nu este chiar asa umblata si mai era si dupa revelion. Dupa ce-am scapat de drumul principal, peisajul s-a schimbat; totul era alb in jurul nostru, zapada a inceput sa creasca, copacii erau frumos poleiti si parca si cerul dadea semne ca va deveni mai albastru.
Am inceput sa urcam, ne-am intrat in ritm si curand ajungeam la drumul marcat cu cruce galbena, ce leaga orasul de varful Plestioara. Facem o pauza de cafea, ceai sau apa, fiecare dupa pofta inimii sale si pornim mai departe pe traseul banda albastra ce duce la Piatra Soimului.
Aici aveam sa aflam cine a batut cararea asa de dimineata; era un grup de turisti din Satu Mare care au pornit cu noaptea in cap, calatorind cu trenul, sa faca un traseu prin imprejurimile orasului nostru. Super baietii si laudabila initiativa lor. De cate ori intalnesc satmareni pe muntii nostri, ma gandesc ce mare noroc am avut sa ma nasc pe aceste meleaguri atat de bogate in munti, dealuri, lacuri si paduri superbe. Facem o pauza de masa, testam prajiturile tuturor, laudam priceputele gospodine care le-au facut si ne hranim si sufletul cu superbele peisaje hibernale.
Noi o luam spre dealul Varaticii, in timp ce satmarenii aveau in program sa faca traseul spre lacul Bodi. Acest traseu avea sa ne reincalzeasca datorita urcusurilor si coborasurilor dese ce insotesc culmea pana in saua Dia. Norii, ceata si soarele isi continuau in acest timp spectacolul, schimband peisajul in fiecare secunda.
Dupa un ultim urcus ajungem in poiana Plestioara, peisajul de basm ne entuziasmeaza tot mai tare, ne tavalim in zapada si capturam cu aparatele foto aceste momente feerice din noul an.
Mai facem o scurta pauza la refugiul de sub varful Plestioara dupa care o luam spre oras, ora fiind deja destul de tarzie. Admiram o geana de lumina rosiatica spre apus, fetele fac ingarasi si profitam de ultimele pante ca sa ne dam pe zapada.
De aici vom urma traseul marcat cu cruce rosie ce insoteste Valea Usturoi pana in Baia Mare si care ne duce la casutele noastre calde.
Am inceput frumos acest an si sper sa-l continuam la fel, sa avem parte de multe drumetii si noi aventuri.
Un An Nou Fericit!!!
2 comentarii:
La multi ani! Carari cu soare!
Carari cu soare si fara, marcate si nemarcate, cu ceata, ploaie si fara, apa si noroi, frig sau cald, intuneric sau lumina, de toate ne ofera natura, noi trebuie doar sa ne bucuram de ele asa cum sunt
Trimiteți un comentariu