Traseu: Baia Mare - Hanul lui Pintea - Creasta Cocosului (Masa Domnilor) - Baia Sprie
Am pornit din Baia Mare, in jurul orei 7:30, Gabi, Sebi si eu, spre Hanul lui Pintea. Pe la 8:30 ajungem in statia din drumul spre Sighet. Afara vreme interesanta, ceata si o ninsoare slaba.
Intram in padurea ce duce in Poiana Boului, zapada mare, dar avem o poteca pe care avansam destul de usor. La iesirea din padure, in poiana, aceeasi ceata, destul de groasa, dar un vant interesant ce pare sa tina cu noi, zburand ceata in toate partile.
Avansam destul de dificil, zapada prabusindu-se sub picioarele noastre ingreuneaza traseul. Continuam spre saritura lui Pintea unde cerul pare sa se deschida, ceata ramanand in spate.
Gabi upload-eaza niste poze direct pe facebook, de pe telefonul mobil, eu urmaresc atent procedura incercand sa prind unele lucruri din mers, apoi ne contrinuam drumul spre punctul central al traseului de azi.
Avem cu noi saci si trei placi de plastic, ca sa testam zapada. Dupa ce iesim din padure, incercam o panta usoara, dar zapada insuficient de rezistenta se rupe mereu sub noi, asa ca alegem o panta mai abrupta, unde prindem viteza mai repede, iar zapada nu se prabuseste sub spatele nostru.
Avem cu noi saci si trei placi de plastic, ca sa testam zapada. Dupa ce iesim din padure, incercam o panta usoara, dar zapada insuficient de rezistenta se rupe mereu sub noi, asa ca alegem o panta mai abrupta, unde prindem viteza mai repede, iar zapada nu se prabuseste sub spatele nostru.
Dupa aceasta mica distractie continuam drumul spre masa de piatra din "parcarea" Crestei Cocosului. Aici ne oprim facem o tentativa de ceai intr-o spirtiera improvizata si obosita, si mancam una alta din rucsac sau de la Gabi.
Apoi incepem drumul spre casa, pe aceasi carare pe care am venit, nu inainte de a ma mai da o tura cu sacu', pe partia deja batatorita.
Continuam traseul spre Poiana Boului, de unde o taiem stanga catre Baia Sprie, trecem pe langa refugiul din aceasta zona.
Continuam traseul spre Poiana Boului, de unde o taiem stanga catre Baia Sprie, trecem pe langa refugiul din aceasta zona.
De aici incolo traseul devine foarte greoi din cauza zapazii care se rupea la fiecare pas, alunecand pana la genunchi, sau chiar mai mult uneori iar stratul de gheata rupt atacand tibiile.
Sebi, impins de "durere" incearca tot felul de alternative de a inainta mai usor. La un moment dat chiar reuseste o "tehnica" noua de coborare, pe burta, ajutandu-ne de maini,metoda imbratisata si de Gabi, iar apoi de mine.
Sebi, impins de "durere" incearca tot felul de alternative de a inainta mai usor. La un moment dat chiar reuseste o "tehnica" noua de coborare, pe burta, ajutandu-ne de maini,metoda imbratisata si de Gabi, iar apoi de mine.
Dupa cateva sute de metri plonjate pe zapada, ca niste pinguini ajungem la drumul de Baia Sprie, de aici mai avem de talpuit vreo ora pana la ultima statie din Baia Sprie, iar de acolo, cu autobuzul nr.8 pana in Baia Mare, fiecare spre casele lor.
Cam asa ar fi pe scurt prezentarea turei din aceasta duminica, pentru mai multe lamuriri nu ezitati sa ne contactati.
Cam asa ar fi pe scurt prezentarea turei din aceasta duminica, pentru mai multe lamuriri nu ezitati sa ne contactati.
Un comentariu:
Trebuie sa mergi in conditii uneori neprimitoare ca sa vezi ce nu ai mai vazut :), iar pozele exemplifica o parte din imaginea prinsa in noi.
Trimiteți un comentariu